Salut! Nu ne-am mai vazut de mult. Nu stiu daca ti-era dor de mine, dar eu cel putin tot am cautat sa mai scriu cite ceva , dar nu am mai avut timp.Exact! Si stii de ce? Pentru ca la inceputul acestui an am facut un pas mare! Am reusit sa scap de una dintre marile greutati care ma trageau in jos si nu ma mai lasau sa respir - munca de birou. Asa ca mi-am dat demisia. 
Pur si simplu. Mi-am dat seama ca e mult mai bine sa iei atitudine atunci cind ceva e in neregula. Desi recunosc, mi-au trebuit 2 ani pentru a-mi da seama. Dar in cele din urma am facut-o. Si nu regret nici un pic gestul care l-am facut. Sincer! Abia acum imi dau seama ca schimbarile sunt bune. Pe bune. Desi multi ar spune ca nu e adevarat. Dar eu va spun - ebine. O schimbare iti un nou elan. Ai o alta atitudine atunci cind stii ca ai putut sa iei o decizie care poate iti va schimba viata. E ca si cum tu ai tine in propriile maini fraiele destinului tau. Intr-adevar este greu. mai ales partea de inceput. Vrei sa faci multe lucruri pe care nu le-ai putut face pina atunci. Esti dornic de cit mai mult. Esti mai strimtorat cu banii. Dar nu conteaza! Ai schimbat ceva in viata ta. Si in nici un caz nu este o schimbare in rau. Doar o persoana cu tendinte masochiste probabil si-ar schimba viata in rau. Sa fim seriosi!
Buun! Sti care a fost primul lucru pe care l-am facut dupa demisie? Era foarte mult timp. M-am trezit frumos undeva pe la ora 10, mi-am respectat tabieturile de dimineata si apoi linistit m-am indreptat spre centru. M-am asezat - tot linistit - la o masa pe terasa unui local din centru (nu-i dau numele ca nu facem publicitate gratuita aici :)) ) si, in timp ce imi beam ciocolata calda (jnu beau cafea) priveam, uimit, agitatia, graba, stresul oamenilor speriati sa nu intarzie la serviciu, sa nu supere sefii, si io stiu care alte mii de motive. Este uimitor cit de mult isi poate complica omul viata. Probabil altii aflasera deja ceea ce facu ceva ce imi doream desem si m-au luat ca exemplu, pentru ca pe acea terasa nu eram singur. Am observat inca vreo 2-3 persoane, fiecare la masa sa, cu cafeaua sa, privind linistiti si cu o usoara mirare spre furnicarul de pe strada. Zimbetul de pe fata lor nu arata decit relaxare si o oarecare desteptare. "Chiar asa eram si eu pina acum?"; " Asa de stresat si incruntat?" - Aceste intrebari apareau rind pe rind in niste bulinute frumos colorate deasupra capetelor noastre, exact ca in cartile de benzi desenate. Raspunsurile apareau de la sine in alte bulinute colorate - "Da! Dar asta a fost! Acum ai un nou inceput! Esti unul dintre cei norocosi! Ai avut curaj si ai primit o a doua sansa! Asa ca nu o da in bara!". Deci mare atentie! Dar nici prea multa ca apare stresul :)) ! Asa ca, precum spuneau niste mari artistii ai folclorului romanesc, iau viata in pula, nu in piept!
N.A.: Ne cerem scuze persoanelor care s-au simtit lezate de utilizare anumitor cuvinte considerate drept "de mahala"(cuv. piept, etc). Dar dorim sa metionam ca aceste cuvinte sunt in limbajul nostru din mosi-stramosi, putind fi considerate chiar arhaisme si devenind astfel o parte din tezaurul tarii noastre, mostenire lasata de stramosii nostri. Va multumim!
Pur si simplu. Mi-am dat seama ca e mult mai bine sa iei atitudine atunci cind ceva e in neregula. Desi recunosc, mi-au trebuit 2 ani pentru a-mi da seama. Dar in cele din urma am facut-o. Si nu regret nici un pic gestul care l-am facut. Sincer! Abia acum imi dau seama ca schimbarile sunt bune. Pe bune. Desi multi ar spune ca nu e adevarat. Dar eu va spun - ebine. O schimbare iti un nou elan. Ai o alta atitudine atunci cind stii ca ai putut sa iei o decizie care poate iti va schimba viata. E ca si cum tu ai tine in propriile maini fraiele destinului tau. Intr-adevar este greu. mai ales partea de inceput. Vrei sa faci multe lucruri pe care nu le-ai putut face pina atunci. Esti dornic de cit mai mult. Esti mai strimtorat cu banii. Dar nu conteaza! Ai schimbat ceva in viata ta. Si in nici un caz nu este o schimbare in rau. Doar o persoana cu tendinte masochiste probabil si-ar schimba viata in rau. Sa fim seriosi!
Buun! Sti care a fost primul lucru pe care l-am facut dupa demisie? Era foarte mult timp. M-am trezit frumos undeva pe la ora 10, mi-am respectat tabieturile de dimineata si apoi linistit m-am indreptat spre centru. M-am asezat - tot linistit - la o masa pe terasa unui local din centru (nu-i dau numele ca nu facem publicitate gratuita aici :)) ) si, in timp ce imi beam ciocolata calda (jnu beau cafea) priveam, uimit, agitatia, graba, stresul oamenilor speriati sa nu intarzie la serviciu, sa nu supere sefii, si io stiu care alte mii de motive. Este uimitor cit de mult isi poate complica omul viata. Probabil altii aflasera deja ceea ce facu ceva ce imi doream desem si m-au luat ca exemplu, pentru ca pe acea terasa nu eram singur. Am observat inca vreo 2-3 persoane, fiecare la masa sa, cu cafeaua sa, privind linistiti si cu o usoara mirare spre furnicarul de pe strada. Zimbetul de pe fata lor nu arata decit relaxare si o oarecare desteptare. "Chiar asa eram si eu pina acum?"; " Asa de stresat si incruntat?" - Aceste intrebari apareau rind pe rind in niste bulinute frumos colorate deasupra capetelor noastre, exact ca in cartile de benzi desenate. Raspunsurile apareau de la sine in alte bulinute colorate - "Da! Dar asta a fost! Acum ai un nou inceput! Esti unul dintre cei norocosi! Ai avut curaj si ai primit o a doua sansa! Asa ca nu o da in bara!". Deci mare atentie! Dar nici prea multa ca apare stresul :)) ! Asa ca, precum spuneau niste mari artistii ai folclorului romanesc, iau viata in pula, nu in piept!
N.A.: Ne cerem scuze persoanelor care s-au simtit lezate de utilizare anumitor cuvinte considerate drept "de mahala"(cuv. piept, etc). Dar dorim sa metionam ca aceste cuvinte sunt in limbajul nostru din mosi-stramosi, putind fi considerate chiar arhaisme si devenind astfel o parte din tezaurul tarii noastre, mostenire lasata de stramosii nostri. Va multumim!
Un comentariu:
Trimiteți un comentariu